luni, 18 octombrie 2010
Am inceput clatinel cercul. Copiii sunt entuziasmati si cioplesc lemnul cu sete. Deja am ajuns la 3-4 piese cioplite si abia am inceput. De ce am ales cioplitul? Pentru ca este aproape singura indeletnicire a localnicilor momarlani. Nu avem olarit, nu avem tapiserie, nici alte forme de arta traditionale. Dar avem cioplit. La greu, cu aceeasi foame cu care cioplesc elevii mei, cioplea si ciobanul talentat in pereglinarile sale.
